3 abilități pe care un copil le poate îmbunătăți prin croșetat

Câteva grame de ață, o croșetă și un model de floare găsit undeva într-o carte i-au folosit fetiței mele de 7 ani  drept unelte pentru a exersa câteva dintre abilitățile învățate în alte contexte.  

Printre activitățile copilărești și temele pentru acasă, timp de o lună, s-a strecurat și primul ei mic proiect de croșetat cu 5 rânduri de ochiuri.

Îi priveam mânuțele mici în mișcare și încercam să-mi dau seama care sunt beneficiile unei astfel de activități plăcute, presărate pe ici pe colo cu frustrare, furie, entuziasm.

Literatura de specialitate referitoare la efectele croșetatului/lucrului cu firele de ață este compusă, în mare parte, din cercetări calitative, altfel spus, concluziile sunt trase pe baza interviurilor luate persoanelor ce iubesc croșetatul/tricotatul. 

Croșetatul este activitatea relaxantă prin care obținem starea de bine

Știați că nu avem nevoie decât de vreo 10-20 de minute pe zi alocate „jocului” cu firele de ață moi pentru a obține acel sentiment de calm și relaxare? (Burns & Van Der Meer, 2020)

De altfel, iubitorii croșetatului/tricotatului, în special cei care obișnuiesc să ia croșeta/andrelele în mână mai mult de trei ori pe săptămână raportează starea de calm și relaxare după fiecare sesiune de lucru cu firele de ață. Anume natura ritmică, parcă … hipnotică, a procesului de croșetat este cea care induce sentimentul de calm în momentele în care sunt experiențiate anxietatea, depresia, stresul (Riley et al., 2013, Brooks et al., 2019, Reynolds, 2000).

Literatura de specialitate a pus în evidență faptul că mișcările repetitive în cazul animalelor încurajează secreția de serotonină, un fel de analgezic care crește buna dispoziție (Jacobs and Fornal 1999,  Jacobs et al. 2002 în Corkhill et al., 2014).

Firele de ață colorată, textura lor sunt adevărate surse de inspirație, iar procesul creării unui produs este amestecat cu multă energie și emoții plăcute (Pöllänen, 2015).

Croșetatul, acest amestec de creativitate și structură, ne conferă un sentiment de siguranță atunci când „ne plimbăm” printr-un model schițat pe hârtie. Chiar dacă pornim de la un anume pattern, noi avem libertatea de a alege stilul de lucru, tipul și textura firului de ață, culoarea lui, timpul petrecut cu croșeta în mână, nivelul de complexitate al proiectului, iar toate acestea ne fac să ne simțim bine (Corkhill et al., 2014).

De asemenea, niște fire de ață și câteva ochiuri de bază exersate ne dau posibilitatea de a ne crea un model propriu, de a lua decizii, de a ne construi obiective, iar toate acestea contribuie la creionarea unui sentiment de realizare și la o creștere a nivelului de auto-eficacitate. 

Abilitățile cognitive exersate prin lucrul creativ cu firele de ață

Mișcările pe care le fac mâinele atunci când croșetăm sunt bilaterale, ritmice, repetitive și automate și anume astfel de mișcări angajează mai mult din capacitatea creierului și pot facilita starea meditativă (Corkhill et al., 2014)

Însă, înafară de proprietățile relaxante, croșetatul este și o activitate destul de stimulantă.

Descifrarea unui pattern creionat cu tot felul de hieroglife specifice croșetatului se aseamănă cu rezolvarea unui joc de cuvinte încrucișate, ambele stimulând conexiunile neuronale.

Mai mult decât atât, citirea unui pattern complex și exersarea diferitelor ochiuri pot duce la îmbunătățirea abilității de rezolvare de probleme (planificare, organizare, etc) (Riley et al., 2013, Pöllänen, 2015).

O simplă floare compusă din 5 rânduri croșetate și descoperirea răspunsurilor la întrebările de genul: „De câți metri de ață voi avea nevoie?”, „ Ce fel de croșetă pot folosi?” pot fi transformate în adevărate lecții de educație financiară.   

Măsuratul rândurilor croșetate, număratul ochiurilor, scăderea și adunarea acestora pentru a obține produsul final dorit, toate acestea sunt mijloace pentru exersarea abilităților matematice necesare creării și adaptării unui model desenat pe hârtie într-un produs tridimensional (Brooks et al. 2019).

Iubitorii de croșetat/tricotat mai raportează și îmbunătățiri ale memoriei și ale concentrării atenției (Burns & Van Der Meer, 2020).

Croșetatul mai antrenează și competența vizuo-spațială  descrisă în termeni de gândire … tridimensională, reprezentaree mentală a unui produs finit și înțelegerea relației spațiale dintre diferitele elemente ale modelului ales pentru croșetat (Riley et al.,2013).

Croșetatul ne învață strategii de coping

Croșetatul parcă ne limpezește mintea, iar procesul de a croșeta/tricota poate fi folosit drept o distragere de la gândurile negative. E posibil să ne ajute să uităm de probleme, să ne organizăm gândurile, să ne îmbunătățească memoria și concentrarea (Riley et al., 2013).

Bunăoară, ne putem distrage atenția de la anxietate prin concentrarea intensă asupra croșetatului, prin fuga într-o lume nouă, plăcută. Planificarea unui proiect, descifrarea unui pattern, alegerea firelor de ață, a croșetei potrivite, de asemenea, pot să conducă la relaxare (Reynolds, 2000, Pöllänen, 2015).

Activitățile creative descriu modalități prin care interpretări pozitive pot fi atașate evenimentelor și emoțiilor negative. Mai mult, ne ajută să privim gândurile și emoțiile negative  trăite într-o anume situație particulară ca fiind parte dintr-o imagine mai amplă a vieții. Suferința face parte din viață, câteodată apare, apoi dispare, nu e veșnică (Perruzza & Kinsella, 2010).

Lucrul cu firele de ață ne pot oferi rațiuni pentru a ne ridica din pat, de a umple golul trăit cu o activitate plăcută care duce la o reevaluare a vieții și găsirea unui sens și de aici la imaginarea unui viitor în culori pozitive.

Atunci când anumite circumstanțe ale vieții devin stresante, echilibrul psihologic poate fi atins prin trăirea unui control crescut asupra emoțiilor negative, iar anumite aspecte din lucrul cu croșeta sau andrelele ne permit, chiar și dacă temporar, să trăim experiența autonomiei și a controlului (Reynolds, 2000, Brooks et al., 2019).

Iar dacă avem atrenat controlul emoțional, putem cu ușurință să transformăm problemele cu care ne confruntăm în provocări la care ne raportăm cu … emoții negative sănătoase.

Sentimentul controlului exersat prin croșetat poate duce la o creștere a percepției asupra controlului, a independenței și a abilității de a ne asuma un risc și a-i gestiona eficient consecințele (Perruzza & Kinsella, 2010).

Pe lângă emoțiile de fericire, bucurie, calm, pace, relaxare, mândrie, control, sentimentul că ești aici și acum, mai poți trăi, de-a lungul procesului de creare a unui produs, și emoții mai puțin plăcute, cum ar fi: dezamăgirea, frustrarea, furia, anxietatea, iar acest lucru îi aseamănă pe iubitorii croșetei cu muzicienii care și ei trăiesc paleta de emoții amintită atunci când încearcă să descifreze o partitură muzicală (Lamont & Ranaweera, 2020).

Croșetatul, prin procesul step-by-step, ne învață să lucrăm fiecare ochi pe rând și într-un final vom termina produsul, la fel e și în viața noastră, când trecem prin momente dificile, sănătos este să luăm fiecare moment pe rând și într-un final suferința va trece (Riley et al, 2013).

Croșetatul ne mai învață faptul că o greșeală poate fi reparată, nu trebuie să iasă totul perfect din prima, ne învață să nu catastrofăm și, chiar dacă nu ducem la bun sfârșit un anumit produs, ne învață să ne bucurăm de drumul parcurs și de abilitățile învățate (Corkhill et al., 2014).

Această activitate plăcută, ușor de transportat oriunde am merge, ușor de învățat și căreia îi putem ajusta nivelul de complexitate în funcție de abilitățile proprii, poate deveni un adjuvant non-farmacologic pentru sănătatea noastră mentală (Burns & Van Der Meer, 2020).

Iar pentru un copil trecut de 7 ani poate fi o activitate relaxantă prin care poate exersa fel de fel de abilități cognitive și din care poate învăța modalități sănătoase de a privi momentele dificile ce fac parte din viață.

BIBLOGRAFIE:

1. Brooks, L., Ta, K. H. N., Townsend, A. F., & Backman, C. L. (2019). “I just love it”: Avid knitters describe health and well-being through occupation. Canadian Journal of Occupational Therapy, 86(2), 114-124. https://doi.org/10.1177/0008417419831401
2. Burns, P., & Van Der Meer, R. (2020). Happy Hookers: findings from an international study exploring the effects of crochet on wellbeing. Perspectives in public health, 141 (3), 149-157. https://doi.org/10.1177/1757913920911961 
3. Corkhill, B., Hemmings, J., Maddock, A., & Riley, J. (2014). Knitting and Well-being. Textile, 12(1), 34-57. https://doi.org/10.2752/175183514×13916051793433
4. Lamont, A., & Ranaweera, N. A. (2020). Knit one, play one: comparing the effects of amateur knitting and amateur music participation on happiness and wellbeing. Applied Research in Quality of Life, 15(5), 1353-1374. https://doi.org/10.1007/s11482-019-09734-z
5. Perruzza, N., & Kinsella, E. A. (2010). Creative arts occupations in therapeutic practice: a review of the literature. British journal of occupational therapy, 73(6), 261-268.
6. Pöllänen, S. (2015). Elements of crafts that enhance well-being: Textile craft makers’ descriptions of their leisure activity. Journal of Leisure Research, 47(1), 58-78. https://doi.org/10.4276/030802210X12759925468943
7. Reynolds, F. (2000). Managing depression through needlecraft creative activities: A qualitative study. The Arts in Psychotherapy, 27(2), 107–114. https://doi.org/10.1016/S0197-4556(99)00033-7
8. Riley, J., Corkhill, B., & Morris, C. (2013). The benefits of knitting for personal and social wellbeing in adulthood: Findings from an international survey. British Journal of Occupational Therapy, 76(2), 50-57. https://doi.org/10.4276/030802213X13603244419077