Cum putem modela dialogul interior
De îndată ce copilașul începe să vorbească în propoziții scurte, el începe să-și vorbească și lui însuși.
Încet-încet își construiește dialogul interior (self-talk).
Până pe la vârsta de 5 ani, vocea lui interioară este mai gălăgioasă și nuanțată de neclaritate. Performanța copilului de a-și vorbi lui însuși se îmbunătățește cu trecerea anilor, astfel că, după vârsta de 5 ani, dialogul lui devine unul interior și clar.
Ulterior, în intervalul 6-11 ani, copilul devine conștient de conținutul propriilor gânduri, precum și de faptul că unele gânduri îi pot da bătăi de cap, influențându-i emoțiile (Carr, 2011, în Flanagan & Symonds, 2022).
Mai mult, începe să priceapă faptul că mintea noastră nu poate fi controlată pe deplin, iar unele gânduri au o coloratură involuntară sau intruzivă (Davis et al., 2010 în Flanagan & Symonds, 2022).
Copilașii care folosesc mai des dialogul interior, reușesc să-și gestioneze mai bine emoțiile, iar într-o sarcină anume demonstrează abilitatea de a depune mai mult efort și perseverență (Wang et al., 2017 în Flanagan & Symonds, 2022).
De ce merită educat dialogul interior?
Pentru că … are un potențial impact asupra învățării și asupra abilităților de coping în fața situațiilor stresante (Flanagan & Symonds, 2022).
Altfel spus, apelând la discuțiile cu el însuși, un copil va reuși mai ușor să-și regleze comportamentul într-o sarcină de lucru: se va apropia de o sarcină, își va menține atenția cât e nevoie, își va reveni mai lesne după o frustrare sau dacă atenția îi este distrasă, va depista erorile și le va corecta mai lin.
De asemenea, apelând la dialogul interior, un copil își poate regla eficient propriile emoții, gânduri, comportamente.
În cele ce urmează aș vrea să-ți prezint două modalități prin care încerc să-mi ajut fetițele să-și construiască un dialog interior sănătos.
Cum modelăm dialogul interior după un moment cu mare încărcătură emoțională
Evenimentul cu o coloratură emoțională intensă a apus.
Am numărat câteva clipe de liniște și apoi mi-am luat fetițele lângă mine pentru a discuta despre cele întâmplate.
În tabelul de mai jos am cuprins câteva aspecte de care țin cont atunci când îmi fac auzit dialogul meu interior:
| Pasul 1 descriu contextul în care au apărut emoțiile și gândurile nesănătoase | Adineauri, când încercam să facem turta dulce, pe la urechile mele a ajuns murmurul certei voastre legate de cine și ce ingredient să pună în compoziția prăjiturilor, când dispăreau, văzând cu ochii, cristalele din zahărul cântărit, mai mult decât atât când a început să ningă cu făină pe podeaua proaspăt curățată … |
| Pasul 2 conștientizez emoțiile, aspectele fiziologice, gândurile și comportamentele | … în acele momente mă întrebam: „Oare de ce tu, Gloria, te simți așa? Oare ce gânduri îți trec ție prin minte? Care sunt explicațiile pentru emoțiile tale?” (e de preferat să folosim pronumele la persoana a II-a sau numele nostru pentru a facilita auto-distanțarea) Și tot eu mi-am răspuns: … simțeam cum furia mă cuprinde (emoția) … se ridica încet din zona pieptului și se îndrepta spre cap, îmi simțeam corpul încordat, aveam parcă o tensiune în mâini (aspectele fiziologice) … atunci am lovit podeaua cu piciorul, mi-am ascuțit vocea și cu tonul ridicat am spus ceva greșit: „Gata! Dacă nu vă liniștiți, vă voi invita să mergeți la joacă și voi termina singură turta dulce!” (comportamentul) Înainte de a scoate acele cuvinte pe gură, prin minte îmi roiau fel de fel de gânduri nesănătoase: „De ce se tot ceartă? Trebuie să înceteze o dată cearta aceasta. Trebuie să nu-mi mai fure din ingredientele de pe masă. Nu mai suport hârjoneala aceasta!” (gândurile) |
| Pasul 3 evaluez dacă gândurile mele sunt sau nu sănătoase | Am ales să mă retrag puțin și am început să vorbesc cu mine însumi. Toate gândurile mele cu „trebuie, trebuie , trebuie …” sau „nu mai suport” sunt niște gânduri nesănătoase, nu m-au ajutat deloc. Atunci când observam că îmi încălcați din ce în ce mai mult regulile compuse de mintea mea, furia crește în intensitate. Mi-am dat seama că nu există vreo lege universală care să spună că două fetițe, prinse în vraja gătitului, trebuie să se comporte ca un adult. Iar gândul „nu mai suport”, nu avea nicio evidență în realitate. Da, nu-mi plăcea deloc ideea de a face din nou curățenie, de a cântări din nou ingredientele când aveam o zi cu multă treabă, dar nu era de nesuportat. |
| Pasul 4 discut despre cum aș putea să gândesc sau să mă comport data viitoare într-o situație similară | Data viitoare, când mai gătim împreună, aș putea alege să-mi spun: „ Mi-ar plăcea ca fetițele mele să asculte ce le spun și să nu facă prea multă mizerie în bucătărie, dar acest lucru nu trebuie să se întâmple doar pentru că așa vreau eu. La urma urmei sunt niște copii, pentru ele gătitul e un joc ca oricare altul. Chiar dacă nu-mi place că împrăștie făină peste tot, și apoi, nu-i sfârșitul lumii dacă mai cântăresc o data zahărul, dacă mai șterg o dată făina de pe jos. Nu-mi place situația, dar nu e ceva de nesuportat.” Iar cu aceste gânduri în minte, pot simți nemulțumire (o emoție negativă, dar sănătoasă) și pot alege un comportament mai asertiv prin care să-mi ajut fetițele să-și rezolve conflictul. |
Cuvintele pe care le folosim în timpul introspecției pot influența auto-distanțarea (văzută ca un proces care ne permite să gândim obiectiv referitor la gândurile iraționale și care ne permite să observăm și să ne acceptăm emoțiile), care la rându-i are implicații asupra abilității noastre de a ne regla gândurile, emoțiile și comportamentul în condiții de stres (Kross et al., 2014).
Cum modelăm dialogul interior într-o activitate oarecare
Mai putem modela dialogul interior și direct în mediul de joacă al copilului.
O hârtie și niște creioane sunt suficiente pentru a-i educa micuțului vocea interioară care să-i mențină motivația și atenția într-o activitate anume. Acest tip de dialog interior este unul diferit de cel descris pe îndelete mai sus.
Un lucru important este să alegem acele sarcini care ne permit să trecem prin toate secvențele menționate mai jos (Meichenbaum, 2017).
Am luat fiecare câte o foaie de hârtie și am început să desenăm un ursuleț panda. Desenăm alături de copil și verbalizăm dialogul interior construit în mintea noastră.
„Ok, hai sa văd ce am de făcut de facut? Voi desena un ursuleț panda.” (pasul 1: definirea problemei)
„Trebuie să-l desenez cu grijă. Ok, voi face corpul ursulețului și capul cu ochișorii lui mari și negri, apoi voi desena piciorușele si mânuțele. Îmi rămâne doar să-l colorez și e gata.” (pasul 2: concentrarea atenției și ghidarea răspunsului)
„Îmi iese foarte bine până acum!” (pasul 3: auto-recompensarea)
„Acum voi colora ursulețul panda. Trebuie să fiu atentă și să nu ies din contur. Ups, am ieșit puțin din contur, este ok, pot șterge cu grijă unde am greșit. Chiar dacă am greșit puțin, e ok, am reușit să repar greșeala și acum îmi pot continua desenul încet și cu grijă.” (pasul 4: corectarea erorilor și folosirea abilităților de coping pentru emoții)
Pentru a-și construi dialogul interior, un copil are nevoie să te audă pe tine, drag părinte, cum îți faci auzită propria-ți voce interioară.
De altfel, te invit, drag părinte, să prinzi momente cu încărcătură emoțională din interacțiunile tale zilnice cu al tău copil și apoi să i le (re)povestești ținând cont de pașii prezentați mai sus. Astfel, copilașul tău, pe lângă faptul că va deprinde un dialog interior sănătos, va mai învăța și cum să facă față unor situații dificile într-o manieră eficientă.
BIBLIOGRAFIE:
- Flanagan, R. M., & Symonds, J. E. (2022). Children’s self-talk in naturalistic classroom settings in middle childhood: A systematic literature review. Educational Research Review, 100432. DOI:1016/j.edurev.2022.100432
- Kross, E., Bruehlman-Senecal, E., Park, J., Burson, A., Dougherty, A., Shablack, H., … & Ayduk, O. (2014). Self-talk as a regulatory mechanism: how you do it matters. Journal of personality and social psychology, 106(2), 304. DOI: 10.1037/a0035173
- Meichenbaum, D. (2017). The Evolution of Cognitive Behavior Therapy. A personal and Professional Journey with Don Meichenbaum. Taylor & Francis Group
