nocomments

Activități practice pentru evaluarea și antrenarea abilității de înțelegere a emoțiilor

Ce este abilitatea de  înțelegere a emoțiilor? Care sunt acele comportamente puse în scenă de copilul meu care-mi dau de înțeles că el înțelege emoțiile? 

Un copil care are dezvoltată capacitatea de înțelegere a emoțiilor reușește mai ușor să-și identifice și exprime propriile emoții, să recunoască emoțiile pe chipul celuilalt, să empatizeze  și să-și construiască relații semnificative cu ceilalți.

Când un copil își înțelege propriile emoții, pe de o parte, face un prim pas în a-și construi strategii eficiente de gestionare a acestora, iar pe de altă parte își comunică mai ușor nevoile, ceea ce duce la o comunicare mai bună cu celălalt. 

Între 18 luni și 12 ani au loc fel de fel de schimbări ce creionează abilitatea de înțelegere a emoțiilor, schimbări care se reflectă în descifrarea naturii emoțiilor, a cauzelor și a modalităților prin care se pot gestiona mai eficient.

Cum se dezvoltă abilitatea de înțelegere a emoțiilor la copii?

Abilitatea de înțelegere a emoțiilor este descompusă în 9 componente organizate ierarhic pe 3 niveluri (Pons et al., 2004).

Astfel că un copil va înțelege mult mai ușor cum dorințele și gândurile noastre dau culoare emoțiilor sau că o emoție poate fi ascunsă dacă, reușește, mai întâi, să recunoască emoțiile, să observe cum acestea apar în prezența unor cauze externe. 

La rândul lor, toate aceste mini-abilități vor pregăti copilul pentru a înțelege cum emoțiile se pot amesteca uneori și cum să aplice mai ușor diferite strategii de gestionare a acestora.

Abilitatea de înțelegere a emoțiilor se poate antrena, iar concluziile unei metaanalize realizată de Sprung et al. (2015) indică tocmai acest lucru și anume că training-ul pentru înțelegerea emoțiilor este eficient mai ales pentru  nivelul extern și cel reflectiv. 

În cele ce urmează, îți voi prezenta cele 3 niveluri prin care un copil ar fi de preferat să treacă pentru a-și dezvolta abilitatea de înțelegere a emoțiilor. De asemenea, vei putea găsi și câte o activitate pentru fiecare nivel pentru evaluare sau antrenament. 

NIVELUL EXTERN

Componenta
Vârsta Caracteristici
Recunoaștere
aprox.
3-4 ani
Copilul recunoaște și denumește emoțiile de bază (bucurie, tristețe, frică, furie) pe baza reperelor expresive desprinse din cartonașe.
Cauze externe
aprox.
3-4 ani
Copilul înțelege cum anumite cauze externe pot afecta emoția celuilalt
(spre ex., poate anticipa tristețea unui copil care și-a pierdut jucăria preferată).
Amintire
apox.
3-6 ani
Copilul înțelege relația dintre amintire și emoție, mai mult decât atât, înțelege faptul că intensitatea emoției scade o dată cu trecerea timpului
și că anumite elemente dintr-o situație prezentă creionează trigger-ii ce reactivează emoțiile trecute.

Activitate: „Recunoaștere”

Materiale: cartonașe cu emoțiile de bază.
Cum procedăm?
Ne putem juca cu emoțiile din cartonașe în fel de fel de moduri. Bunăoară, alegem 4 poze cu emoții diferite, le așezăm în fața copilului și-i spunem: „Hai să ne uităm la cele 4 cartonașe. Îmi poți arăta, te rog, persoana care simte tristețe.”

Activitate: „Cauze externe”

Materiale: cărțile pentru copii, cartonașele cu emoții.
Cum procedăm?
Descriem imaginea din carte, cu accent pe cauzele externe care reflectă trigger-ul pentru emoția personajului.

Fragment din Tărăboi în grădina de zarzavaturi, de Sven Nordquist: „- Vai, nuuuu! se văicări Pettson. Am uitat să închid găinile! Hșșș! Nu aveți voie aici! Ați stricat tot. Ați scos toate semințele din pământ.” (fragmentul descrie cauza externă pentru emoția trăită de Pettson).

După ce citim/povestim copilului scena, îi putem adresa întrebarea: „Cum se simte personajul? Poți alege emoția dintre cartonașele aici de față.”

Activitate: „Amintire”

Materiale: un pat de jucărie, un copil-figurină, o pisică, câțiva copăcei de jucărie;
Cum procedăm?
Ne folosim de figurine pentru a-i prezenta o poveste copilului: „Acesta este Ionuț care adoră să se joace cu animăluțul lui de companie, pisica. Dar într-o zi a observat că pisica lipsește. Ea a plecat la plimbare prin pădure și nu s-a mai întors.”

Apoi vine întrebarea: „Cum se simte Ionuț?”

Continuăm povestioara: „ Se face seară, Ionuț merge în pat și adoarme. Dimineața când se trezește cum se simte?” ( această întrebare este introdusă aici pentru a vedea dacă copilul răspunde noii situații sau dacă răspunde cu emoția de dinainte).

„Ionuț ia micul dejun, se mai joacă puțin apoi vede o poză cu animăluțul lui de companie. Cum se simte acum Ionuț?”

NIVELUL MENTAL 

Componenta VârstaCaracteristici
Dorință
 aprox.
3-5 ani
Copilul înțelege faptul că reacția emoțională a celuilalt depinde de dorința lui, de asemenea poate înțelege și faptul că, în aceeași situație, doi oameni pot simți emoții diferite deoarece au dorințe diferite
Gânduri/
Convingeri
apox.
4-6 ani
Copilul înțelege că gândurile unui om, indiferent dacă sunt adevărate sau false, pot determina reacția emoțională într-o situație dată.
Emoții ascunse
apox.
4-6 ani
Copilul înțelege discrepanța posibilă dintre emoția pe care o afișează celălalt și cea realmente trăită în interior.

Activitate : „Dorință”

Materiale: 2 figurine copii, o cutiuță cu capac, broccoli-figurină;
Cum procedăm?
Descriem situația: „Acesta este Mihai, iar acesta Ionuț. Lui Ionuț nu-i place deloc broccoli, iar Mihai ar mânca broccoli la fiecare masă. Poți să deschizi cutia pentru mine?”

Copilul deschide cutia și vede figurina broccoli.
Apoi urmează întrebare: „Cum se simte Ionuț? Dar Mihai? Poți alege cartonașul potrivit pentru fiecare.”

Activitate: „Gânduri/ convingeri”

Materiale: figurine ( un iepuraș, un morcov, o vulpe, tufiș);
Cum procedăm?
Punem în scenă personajele: iepurașul mănâncă morcovul, iar după tufiș se ascunde o vulpe, pe care copilul nu o vede la început. Îi prezentăm copilului contextul: „Acesta este un iepuraș care ronțăie un morcov, care-i plac foarte mult. Dar în tufiș se ascunde cineva, hai să vedem cine se ascunde?”
Copilul descoperă vulpea.

Apoi continuăm: „Vulpea se ascunde după tufiș, stă pitită acolo pentru că nu vrea să fie văzută și ea intenționează să înhațe și să înfulece iepurașul. Iepurașul nu o poate vedea.”

Apoi întrebăm copilul: „ Oare iepurașul știe că vulpea se ascunde după tufiș?” (răspunsul corect este „Nu”, dar dacă copilul răspunde cu „Da”, vom adăuga: „În realitate, iepurașul nu știe că vulpea se ascunde după tufiș.”) Apoi urmează întrebarea cheie: „Cum se simte iepurașul?”

Activitate: „Emoții ascunse”

Materiale: omuleți figurine, mărgele.
Cum procedăm?
Descriem copilului o situație: „ Aceasta este Maria, iar aceasta Ana. Maria o tot necăjește pe Ana deoarece ea are o sumedenie de mărgele și Ana are doar câteva. Ana zâmbește pentru că nu vrea ca Maria să știe cum se simte înăuntru. Cum se simte Ana în realitate?”

NIVELUL REFLECTIV

Componenta Vârsta Caracteristici
Reglare
 
aprox.
6-8 ani
Copilul apelează la diferite strategii de reglare emoțională.
Emoțiile mixte
aprox.
8 ani
Copilul înțelege că o persoană poate simți emoții multiple sau
chiar contradictorii în anumite situații
Emoțiile morale
aprox.
8 ani
Copilul înțelege că emoțiile negative se nasc din comportamente reprobabile din punct de vedere moral, iar cele pozitive din comportamente lăudabile.

Activitate: Reglare”

Materiale: cărți pentru copii.
Cum procedăm?
Pescuim, din cartea citită copilului, scenele „emoționale”, oprim lectura pentru un moment și discutăm despre cele întâmplate în rândurile citite.

„Cum se simte personajul? Care crezi că e modalitatea cea mai bună pentru ca … (numele personajului) să se oprească din a mai simți …. (emoția trăită de personaj)?”

Activitate: „Emoții mixte”

Materiale: figurine (copil, bicicletă), plastilina albastră și galbenă.
Cum procedăm?
Descriem contextul: „Ionuț primește o bicicletă nouă de ziua lui de naștere. În același timp, se uită afară pe fereastră și observă că plouă cu găleata și nu poate încerca chiar acum bicicleta.”
Apoi întrebăm copilul: „Cum se simte Ionuț? Gândește-te puțin și alege din acești omuleți de plastilină.”

Pentru o reprezentare mai plastică a emoțiilor mixte, am ales o idee din literatura de specialitate și am modelat 5 omuleți din plastilina, schimbând de fiecare data proporția celor două culori (tristețe – omuleț albastru cu mânuțele în jos, tristețe+ușoară bucurie – omuleț albastru cu o mână și un picioruș galbene, jumătate trist și jumătate bucuros; fericire +ușoară tristețe – omuleț galben cu o mână și un picioruș albastre; bucurie – omuleț galben cu mânuțele ridicate) (Peng,1992).

Activitate: „Emoții morale”

Materiale: figurine (copii, măsuță, biscuit-figurină, alte jucării)
Cum procedăm?
Descriem contextul: „Ionuț este la prietenul lui acasă, în fața lui, pe masă este un bol cu biscuiți de ciocolată.”
Întrebăm copilul: „Este ok ca Ionuț să ia un biscuit de pe masă fără să ceară voie mamei prietenului lui?”
Apoi continuăm: „Ionuț nu se poate stăpâni și înfulecă un biscuit fără să ceară voie. Întors acasă, copilul îi povestește mamei că a petrecut timp jucându-se multe jocuri interesante în casa prietenului, însă omite să-i spună că a luat un biscuit făra a cere voie.Cum se simte Ionuț?”

Activitățile prezentate nu trebuie respectate cuvânt cu cuvânt, putem antrena abilitatea de înțelegere a emoțiilor folosind fel de fel de materiale (cărți pentru copii, povestioare scurte, joculețe, conversații).

Fiecare dintre activitățile prezentate mai sus pot fi acompaniate de conversații și acest lucru pentru că s-au dovedit a fi eficiente mai ales pentru nivelul reflectiv (Ornaghi et al., 2014).

Cu alte cuvinte, conversațiile îl pot ajuta pe copil să înțeleagă componentele mai complexe, cum ar fi efectul moralității asupra emoțiilor, precum și să conștientizeze faptul că emoțiile pot fi reglate prin strategii de control cognitive.

De asemenea, prin conversațiile cu un părinte, copilul își poate dezvolta mai ușor componenta cognitivă a empatiei, care implică conștientizarea empatică și înțelegerea („înțeleg cum se simte celălalt observându-i comportamentul”).

Ador conversațiile cu fetițele mele la finele fiecărei activități, acest lucru pentru că ele îmbie copilul să reflecteze și să împărtășească propria-i experiență.

Într-o conversație ne e mult mai ușor să ghidăm atenția copilului spre elementele importante dintr-un context, spre anumite stări mentale.

În fond, o discuție este o dovadă empirică a faptului că oamenii pot adopta diferite perspective asupra aceleași situații, pot avea stări emoționale diferite (Tenenbaum et al., 2008).

Acum, la final, mi-ar plăcea să reții, drag părinte, că procesul de dezvoltare emoțională a copilului tău ia mult timp și multă practică, fii răbdător și perseverent în efortul tău de a-i antrena abilitate de înțelegere a emoțiilor.

BIBLIOGRAFIE:

  1. Ornaghi, V., Brockmeier, J., & Grazzani, I. (2014). Enhancing social cognition by training children in emotion understanding: A primary school study. Journal of Experimental Child Psychology119, 26-39.
  2. Peng, M., Johnson, C., Pollock, J., Glasspool, R., & Hams, P. (1992). Training young children to acknowledge mixed emotions. Cognition and emotion6(5), 387-401.
  3. Pons, F., Harris, P. L., & De Rosnay, M. (2004). Emotion comprehension between 3 and 11 years: Developmental periods and hierarchical organization. European journal of developmental psychology1(2), 127-152. https://doi.org/10.1080/17405620344000022
  4. Sprung, M., Münch, H. M., Harris, P. L., Ebesutani, C., & Hofmann, S. G. (2015). Children’s emotion understanding: A meta-analysis of training studies. Developmental Review37, 41-65. DOI: 10.1016/j.dr.2015.05.001
  5. Tenenbaum, H. R., Alfieri, L., Brooks, P. J., & Dunne, G. (2008). The effects of explanatory conversations on children’s emotion understanding. British Journal of Developmental Psychology26(2), 249-263. https://doi.org/10.1348/026151007X231057