3 activități prin care descoperim legătura dintre gânduri și emoții

„Vrei să ne jucăm de-a detectivii?”, așa mi-am invitat fetița la o lecție despre legătura dintre gânduri și emoții. 

Pentru a-i explica ideea descoperii gândurilor în noi înșine, dar și în poveștile pe care le citim, am folosit metafora detectivului. I-am explicat că putem și noi, antrenându-ne, să devenim din ce în ce mai bune în a observa lucruri, în a descoperi ce anume ne provoacă emoțiile (Fuggle et al., 2012).

La fel cum detectivul observă lucruri pe care ceilalți nu pot să le vadă, la fel și noi putem încerca să observăm ce ni se întâmplă, ce gânduri ne trec prin minte, ce emoții simte corpul nostru pentru a înțelege mai bine problema cu care ne confruntăm.

Lecția despre legătura dintre gânduri și emoții este dificilă pentru un copil ce încă nu a atins vârsta de 6 ani, însă după această vârstă, putem ajuta copilul să descopere legătura existentă între gândurile ce ne zburdă prin minte și emoțiile pe care le simte corpul nostru.

Ce putem face, totuși, în a-l pregăti pe un copil de 3-6 ani pentru descoperirea gândurilor? Îi putem fi alături în încercările lui de a înțelege perspectiva celuilalt prin fel de fel de activități potrivite vârstei.

Activitățile despre legătura dintre gânduri și emoții vor fi mult mai ușor înțelese de copilul care stăpânește vocabularul emoțional și conștientizează faptul că emoțiile pe care le trăim zi de zi pot varia în intensitate.

Activitatea 1: Floarea … Gândurilor

Copiii adoră să deseneze sau să picteze. Iar noi, părinții, putem să le explicăm legătura dintre gânduri și emoții pornind tocmai de la o astfel de activitate plastică.  

Avem nevoie de următoarele materiale: o foaie de carton, un bol cu iaurt, câteva bucățele de cretă colorată (noi am vrut să încercăm o tehnică puțin diferită de desen, dar se pot folosi orice fel de unelte de pictură: creioane colorate, acuarele, tempera ș.a).

După ce avem pregătite materialele, invităm copilul să deseneze o floare. 

„Hai să desenăm o floare! Ai desenat vreodată o floare? Astăzi vom desena o floare mai specială – FLOAREA GÂNDURILOR, iar pentru a o desena vom folosi câteva bucățele de cretă și iaurt.”

„Hai să desenăm pământul! Ce culoare trebuie să-l faci? Florile cresc din pământ! Uite, pământul reprezintă lucrurile sau situațiile prin care treci și în care simți fel de fel de emoții (furie / frică / bucurie ș.a).”

Iar în timp ce copilul desenează pământul, îl putem întreba:

„Ce s-a întamplat recent / prin ce situație ai trecut recent în care ai simțit o emoție mai intensă?” (putem scrie, în câteva cuvinte, situația la nivelul solului)

„Acum, trebuie să descoperim ce gânduri și emoții au crescut de aici! Ce ți-a trecut prin minte când … ( și putem descrie situația prezentată de copil). Gândul … (spus de copil) este tulpina florii, uite, vom scrie gândul tău aici.” (vom scrie gândul copilului în drept cu tulpina)

„Acum, ce emoție ai simțit când … (vom menționa situația prin care a trecut) și tu ai gândit … ?” (vom menționa gândul enunțat de copil)

„Ce culoare va avea floarea ta? (în funcție de emoție, puteți alege o culoare, ex. furie = roșu). Copilul va alege o emoție și va colora floarea.

Desenul Florii Gândurilor și anume elementele acesteia (pământul, tulpina și floarea) servesc drept ancore în mintea copilului pentru cele trei elemente ale modelului ABC (A=situație, B=gânduri, C=emoții, comportamente) (Friedberg & McClure, 2002).

Activitatea 2: Legătura dintre gânduri și emoții într-un joc de mișcare

Este important să repetăm conceptele și să le întărim în cât mai multe contexte. O putem face apelând la diferite metode: muzică, artă, metafore ș.a. (Vernon, 2019).

Ca atare, putem apela la un joc de mișcare pentru a-i prezenta copilului legătura dintre gândurile noastre și emoțiile experiențiate în diferite situații.

Avem nevoie de următoarele materiale: bandă dublă adezivă, literele mari de tipar A,B și C (putem alege să scriem literele A,B și C pe niște foi mari și să le așezăm pur și simplu pe podea, noi am ales să facem din banda adezivă trei pătrate așezate unul după altul).

Cerem copilului să stea pe A și-i explicăm ce-i cu A (o situație ce s-a întâmplat/ ce se poate întâmpla). E foarte important să generăm exemple cât mai specifice și cât mai recente.

După ce am ales un exemplu de A recent, îi spunem să sară pe C. Explicăm că la C sunt emoțiile și comportamentele noastre, sau ce simțim legat de A, sau cum ne comportăm în A.

Ajutăm copilul să elaboreze răspunsuri la C bazate pe identificarea lui A. Apoi rugăm copilul să sară pe B. Explicăm ce este și îl ajutăm să identifice gândurile asociate cu A și C. Îl întrebăm: „Ce îți trece prin minte în A când simți C?”

Întrebarea clasică: „Ce-ți trece prin minte atunci când treci prin A și simți C?” poate fi înlocuită, în cazul copiilor, cu „Ce gânduri îți zboară prin minte?, „Ce gânduri bâzâie prin capul tău?”, „Ce fel de gînduri îți zburdă prin minte?”.

Putem să pornim, în această activitate, de la situații plăcute, dar și mai puțin plăcute, sau ne putem imagina situații. 

Activitatea 3: Legătura dintre gânduri și emoții într-o … poveste

Atunci când îi citim copilului sau îi povestim o poveste, folosim fel de fel de termeni ce descriu diferite situații sociale, ce descriu gândurile și emoțiile personajelor implicate în acțiune, iar acest timp calitativ petrecut cu copilul poate contribui la formarea unui om empatic, a unui om ce adoptă comportamente pro-sociale și, nu în ultimul rând, a unui om care înțelege sursa emoțiilor (Schapira & Aram, 2019).

Iar dacă rândurile citite mai sunt acompaniate și de un dialog ce surpinde legăturile dintre gândurile, emoțiile și comportamentele personajelor, nu facem altceva decât să ne ajutăm copilul să devină mai bun în a-și exprima emoțiile, a-și observa gândurile, a deveni capabil să vadă și să înțeleagă legăturile dintre gânduri și emoții (Bergman Deitcher & al., 2020).

Pentru această activitate avem nevoie de următoarele materiale: o carte cu povești, câteva foi de hârtie, creioane colorate, pix.

În povestioarele pentru copii găsim fel de fel de situații sociale și descrieri ale emoțiilor (C) experiențiate de personajele implicate într-o anume situație (A), cât despre gândurile actorilor (B) dacă acestea nu sunt menționate în carte, le putem intui sau ghici. 

Pentru a vizualiza legătura dintre gânduri și emoții putem apela la o simplă schiță sau desen. Din două mișcări de creion facem un cerc (fața), o linie verticala (corpul) și 4 linii mai mici (membrele). Aceasta e schița personajului nostru. 

În cercul care reprezintă fața putem desena emoția (roșu pentru furie, spre exemplu), iar puțin mai sus de cerc putem desena un norișor. 

Apoi urmează întrebările: „Ce crezi că este norișorul acesta? Oare ce putem scrie acolo? Ce gânduri crezi că-i zburdă prin minte personajului?”

Atunci când povestim este important să disecăm cele relatate în componenta situațională (A), cea cognitivă (B) și cea emoțională (C), iar desenul pe care-l schițăm în timp ce povestim îi înlesnește copilului înțelegerea legăturii dintre gânduri și emoții. 

Putem da pagina și urmări ce simte, ce gândește personajul ales într-o altă situație. Copilul poate observa cum schimbarea gândurilor atrage după sine și schimbarea emoției. 

Putem încheia povestea cu o discuție despre responsabilitatea emoțională, pornind de la întrebarea: „Oare ce putem controla mai ușor: situațiile prin care trecem sau gândurile si emoțiile noastre?”

Drag părinte, oprește-te din când în când pe parcursul unei zile și citește-i, povestește-i, explică-i copilului tău fel de fel de situații din viața reală sau din povești și nu uita să aduci în discuție legătura dintre gândurile ce ne trec prin minte și emoțiile pe care le simțim.

BIBLIOGRAFIE:

1. Bergman Deitcher, D., Aram, D., Khalaily-Shahadi, M., & Dwairy, M. (2020). Promoting Preschoolers’ Mental-Emotional Conceptualization and Social Understanding: A Shared Book-Reading Study. Early Education and Development, 32(4), 501–515.  https://doi.org/10.1080/10409289.2020.1772662 
2. Friedberg, R.D., McClure, J.M. (2002). Clinical Practice of Cognitive Therapy with Children and Adolescents. The Nuts and Bolts, New York: The Guilford Press.
3. Fuggle, P., Dunsmuir, S., Curry, V. (2012). CBT with Children, Young People & Families. London, UK: SAGE Publications Ltd.
4. Schapira, R., & Aram, D. (2019). Shared Book Reading at Home and Preschoolers’ Socio-emotional Competence. Early Education and Development, 31(6), 819–837. https://doi.org/10.1080/10409289.2019.1692624 
5. Vernon, A. (2019). REBT with Children and Adolescents. In W.Dryden & M.E.Bernard (Eds.), REBT with Diverse Client Problems and Populations. (pp. 243-264), Switzerland: Springer.