4 activități prin care educăm funcțiile executive la preșcolari

Am aprofundat mai mult cunoștințele despre funcțiile executive atunci când cotrobăiam literatura de specialitate și încercam să înțeleg mai bine cum anume pot sădi sămânța practicii deliberate încă de la o vârstă fragedă. 

Trei sunt elementele de bază ce definesc aceste funcții executive (Diamond, 2013):

Controlul inhibitor – descrie abilitatea de a ne controla atenția, comportamentul și emoțiile pentru a face față mai bine unui impuls extern sau intern; 

Controlul inhibitor ne ajută să ne schimbăm, să alegem cum anume să reacționăm, cum anume să ne comportăm.

Controlul inhibitor ne mai învață să stăm „nemișcați” într-o sarcină în ciuda distragerilor și s-o ducem la bun sfârșit în ciuda tentațiilor de a renunța, ne mai învață să amânăm gratificarea.

Memoria de lucru – este abilitatea de a ține informația în minte; de asemenea ne ajută în lucrul cu respectivul conținut.

Calculele matematice, transpunerea obiectivelor într-un plan de acțiune, capacitatea de a raționa, creativitatea nu ar fi posibile fără ajutorul memoriei de lucru.

Memoria de lucru vine și în ajutorul controlului inhibitor. Nu-i așa că trebuie să ții bine în minte un obiectiv anume pentru a ști ce comportamente sunt relevante pentru atingere acelui obiectiv și care trebuie inhibate? 

Flexibilitatea cognitivă – nu ar exista în absența celorlalte două aspecte descrise anterior.

Flexibilitatea cognitivă ne folosește la schimbarea perspectivei, acest lucru este posibil doar dacă inhibăm vechile noastre puncte de vedere și upload-ăm în memoria de lucru altele noi.

Dacă, bunăoară, o anumită strategie în rezolvarea problemelor nu merge, încercăm să găsim alte căi noi pe care nu le-am luat în considerare până atunci pentru a ne atinge obiectivul.

Această componentă din funcțiile executive începe să se dezvolte cam pe la 4,5 – 5 ani.

 Oare putem educa funcțiile executive în perioada preșcolară? 

Funcțiile executive se bazează pe cortexul prefrontal, care este ultima arie din creier ce se dezvoltă. Copilăria este perioada sensibilă pentru dezvoltarea abilităților cognitive de bază. Altfel spus, acum e momentul propice să învățăm să ținem în minte informația și să lucrăm cu ea, totodată să învățăm să ignorăm distractorii și să inhibăm răspunsurile automate, mai mult decât atât, să învățăm să fim flexibili în a schimba diferite reguli din minte (Takacs & Kassai, 2019).

Dintre intervențiile eficiente asupra îmbunătățirii funcțiilor executive la copii sunt: training-ul cognitiv pentru 3-6 ani pentru memoria de lucru (Scionti et al., 2020); practica mindfulness, cu efect asupra dezvoltării cognitive, a strategiilor de reglare comportamentală.

De asemenea, conținutul curriculum-ului Montessori, mai ales lecțiile senzoriale și cele de viață practică, care permit descoperirea și munca independentă, îmbunătățește funcțiile executive (Diamond, 2012; Lillard, 2006; Phillips-Silver & Daza, 2018).

Controlul erorii, caracteristică inerentă materialelor Montessori, prin care copilul primește un feedback instant referitor la comportamentul lui, încă este studiat pentru a se descoperi dacă influențează sau nu educarea controlului cognitiv.

În cele ce urmează, voi descrie câteva activități eficiente în educarea celor trei componente ale funcțiilor executive descrise mai sus.

Activitatea 1: Sortarea imaginilor în funcție de culoare și formă 

Sortarea imaginilor ce diferă după 2 dimensiuni (Dimensional Change Card Sort), în afară de a fi o activitate prin care putem educa funcțiile executive, poate fi folosită și ca un instrument de evaluare (Zelazo, 2006).

Materialul standard al instrumentului se poate aplica ușor copiilor de la 2,5 ani la 5 ani, în cazul copiilor de 5-7 ani, care au trecut de varianta standard, ne putem juca cu versiunea imaginilor cu chenar (Doebel & Zelazo, 2015).

Materiale: 

• două tăvițe de sortare: fiecare tăviță are lungimea de 11,5 cm și lățimea 9,5 cm, înălțimea – 2 cm; fiecare tăviță trebuie să aibă un fel de „ecran” pe care vom atașa imaginile-țintă, care vor sta acolo pe toată perioada jocului. Tăvițele pot fi din lemn sau din carton; iar imaginile-țintă pot fi fixate cu ajutorul bulinelor velcro sau cu agrafe de birou.
• imaginile-țintă: 10,75cm x 7cm; aceste imagini prezintă forme colorate pe un fundal alb. O imagine arată un iepuraș albastru și cealaltă o barcă roșie.
• materialul standard este format din 14 imagini asemănătoare imaginilor-țintă, doar că 7 dintre ele înfățișează un iepuraș roșu și celelalte 7 – o barcă albastră; două dintre aceste imagini se vor folosi pentru faza demonstrativă a jocului;
• pentru varianta imaginilor cu chenar, vom avea nevoie de încă 7 imagini cu o margine neagră de 5 mm; 4 dintre acestea înfățișează un iepure roșu și 3 – o barcă albastră. Pentru aceasta varianta vom folosi imaginile cu chenar alături de alte 7 imagini din versiunea standard (4 iepurași roșii și 3 bărcuțe albastre);

Pașii jocului:

1. Decidem cu care dimensiune vom începe jocul: culoare sau formă.
2. În faza de demonstrare, punem tăvițele în fața copilului, ne asigurăm că poate ajunge la ele și că vede destul de bine imaginile-țintă. În stânga punem tăvița cu iepurașul albastru, în dreapta – cu bărcuța roșie. Spunem: „Aici avem un iepuraș albastru și aici o bărcuță albastră.” Apoi continuăm: „Acum ne vom juca cu aceste imagini. E un joc al culorilor, toate imaginile albastre merg aici (și arătăm spre tăvița din stânga) și toate cartonașele ce au culoarea roșie merg aici (arătăm spre tăvița din dreapta).” Alegem o imagine și spunem: „Uite, aici e culoarea albastră, așa că o punem aici (o punem cu fața în jos în tăviță)”. Putem repeta regulile jocului până copilul dă semne că le înțelege. 
3. Prin faptul că alegem să spunem, în cazul jocului culorilor: „pe acest cartonaș este reprezentată culoarea roșie” și nu :„aici avem un iepuraș roșu”, ajutăm puțin flexibilitatea cognitivă a copilului, își mută mai ușor atenția spre dimensiunea relevantă (Doebel & Zelazo, 2015).
4. Trecem imediat la faza de pre-schimbare. Spunem: „Acum este rândul tău.” Chiar dacă nu sortează corect, spunem simplu: „Hai să mai încercăm un cartonaș” și mergem mai departe. Putem să răspundem copilului într-o manieră non-evaluativă. Pentru copilașii mai mici putem repeta înainte de fiecare încercare regula jocului.
5. Copilașii de 3 ani și mai mari nu au probleme în a sorta după prima dimensiune aleasă. Un copil trebuie să sorteze 5 din 6 cartonașe corect pentru a trece la următoarea fază. Majoritatea copiiilor de 3 ani rămân la această fază.
6. Numărul de încercări din această etapă este asociat negativ cu performanța din etapa următoare, altfel spus cu cât un copil exersează mai mult încercări în etapa de pre-schimbare, cu atât mai greu îi este să treacă la următorul pas.
7. După 6 încercări trecem la faza post-schimbare, spunem: „Acum ne vom juca altceva. Nu ne vom mai juca jocul culorilor. Acum ne vom juca jocul formelor. În acest joc, cartonașele cu iepurași merg aici (arătăm spre tăvița cu iepuraș), iar cele cu bărcuțe merg aici (arătăm spre tăvița cu bărcuța)”. Selectăm o imagine, o etichetăm și întreabăm copilul: „Unde va merge această imagine?”, indiferent de răspunsul copilului, spunem: „Hai să mai încercăm o dată cu un alt cartonaș”.
8. În această fază este important să accentuăm contrastul dintre jocul anterior și următorul („Nu vom mai juca jocul culorilor, deloc. Vom juca jocul formelor care este diferit”). Acest lucru îl ajută pe copil să-și îmbunătățească flexibilitatea gândirii. Accentuarea contrastului activează cortexul prefrontal și astfel copilul îsi dă seama că ceva diferit va urma și-și șterge din  memoria de lucru vechile reguli, apoi își face un update cu noiile reguli.
9. Copiii de 4 și 5 ani reușesc să treacă și de această fază a jocului.
10. Copilașii care au trecut de varianta standard, pot trece la faza imaginilor cu chenar. Din varianta standard alegem doar 7 imagini (4 iepurași roșii și 3 bărcuțe albastre) pe care le combinăm cu imaginile cu chenar. Spunem: „Acum vom complica regulile jocului. În acest nou joc, vei întâlni cartonașe cu chenar. Dacă vezi o imagine cu chenarul negru, vei juca jocul culorilor, dacă vezi o imagine simplă, vei juca jocul formelor.”
11. Copiii de 4 ani eșuează la această fază a jocului și doar o jumătatate din cei de 5 anișori reușesc s-o ducă la bun sfârșit.
12. Varianta complicată a imaginilor cu chenar are  12 incercări. Putem repeta regulile jocului înaintea fiecărei încercări. Nu oferim niciun feedback copilului după fiecare plasare de imagine. Se consideră trecută această faza dacă copilul sortează corect cel puțin 9 carduri din 12.

Activitatea 2: Sortări „caraghioase”

Activitățile de genul sortărilor după reguli „caraghioase” educă flexibilitatea cognitivă.

Putem folosi biluțe, cubulețe, rotițe sau orice alte jucării avute prin casă. Copilul este rugat să le sorteze după o regulă (de ex. culoare), apoi dintr-odată se schimbă regula (de ex. acum trebuie să le sorteze după forme). Copilul va învăța să inhibe tendița de a continua să sorteze dupa prima regulă, în timp ce va încerca să rețină în memoria de lucru, noua regula.

Activitatea 3: Mergi pe linie dreaptă din ce în ce mai încet

Aceasta este o activitate pentru educarea inhibiției motorii în care copilul este rugat să meargă pe o linie dreaptă de trei ori.

Însă, de fiecare dată, trebuie să se deplaseze din ce în ce mai încet. Diferența dintre mersul rapid și cel încet este folosit ca un indicator pentru inhibiția motorie (Willoughby et al., 2012).

Noi am ales să reducem din viteza cu care mergeam pe o linie,  prima dată ducând un bol plin cu apă în mânuțe și a doua oară, un clopoțel.

În cazul fetiței de 3 ani, băltoaca de apă de pe podea și sunetul clopoțelului auzit la fiecare pas, a fost un feedback excelent pentru ea care i-a sugerat că trebuie să revină asupra exercițiului și cu alte ocazii.

Activitatea 4: Gătitul unei brioșe

Până să studiez puțin mai multe despre funcțiile executive și importanța lor în viața de zi cu zi, priveam gătitul cu fetele ca o activitate de viață practică și atât. Nu am privit niciodată gătitul ca un exercițiu de educare a abilităților înscrise în funcțiile executive.

Pentru această activitate, am ales să pregătim niște brioșe.

Am citit cu atenție rețeta de brioșe, moment în care fetele si-au educat controlul inhibiției atunci când ascultau cu atenție lista de ingrediente.

Am mai exersat și memoria de lucru atunci când trebuiau să țină minte cantitatea de ovăz, făină integrală, iaurt, praf de copt ș.a. 

De asemenea au învățat să-și focuseze atenția, având în memoria de lucru cantitatea necesară din fiecare ingredient, și să măsoare sau cântărească fiecare ingredient în parte.

Nu e nevoie să căutăm activități explicite pentru a educa funcțiile executive, activitățile senzoriale și cele de viață practică cu care preșcolarii se întâlnesc zilnic, oferă o multitudine de oportunități pentru exersarea lor.

BIBLIOGRAFIE:

1. Diamond, A. (2012). Activities and Programs That Improve Children`s Executive Functions, Current Directions in Psychological Science, 21(5): 335-341. https://doi.org/10.1177/0963721412453722
2. Diamond, A. (2013). Executive Functions, Annual Review of Psychology, vol.64: 135-168. doi:10.1146/annurev-psych-113011-143750.
3. Doebel, S., Zelazo, Ph. D. (2015). A meta-analysis of the Dimensional Change Card Sort: Implications for developmental theories and the measurment of executive function in children, Developmental Review, 38, 241-268. https://doi.org/10.1016/j.dr.2015.09.001
4. Lillard, A. (2006). The Early Years: Evaluating Montessori Education, Science, 313.
5. Phillips-Silver, J., Daza, M.T. (2018). Cognitive Control at Age 3: Evaluating Executive Functions in an Equitable Montessori Preschool, Frontiers in Psychology, 3: 106. doi: 10.3389/feduc.2018.00106
6. Scionti, N., Cavallero, M., Zogmaister, C., Marzocchi, G.M. (2020). Is Cognitive Training Efective for Improiving Executive Functions in Preschoolers? A Systematic Review and Meta-Analysis, Frontiers in Psychology, 10:2812. doi: 10.3389/fpsyg.2019.02812
7. Takacs, Z.K, Kassai, R. (2019). The Efficacy of Different Interventions to Foster Children`s Executive Function Skills: A Series of Meta-Analysis, Psychological Bulletin, vol.145, no.7, 653-697. http://dx.doi.org/10.1037/bul0000195
8. Willoughby, M.T., Kupersmidt, J., Voegler-Lee, M. (2012). Is Preschool Executive Function Causally Related to Academic Achievement?, Child Neuropsychology, 18(1): 79-91. doi: 10.1080/09297049.2011.578572
9. Zelazo, P.D. (2006). The Dimensional Change Card Sort (DCCS): a method of assesing executive function in children, Nature Protocols,1, 297-301. DOI: 10.1038/nprot.2006.46