Cum alegem jucăriile educative care susțin învățarea și dezvoltarea copilului
Aproape de fiecare dată când aleg dintre jucăriile educative mă întreb oare ce efecte au acestea asupra dezvoltării fetițelor mele? Oare vor aduce un plus creativității sau imaginației lor? Oare le va îmbunătăți gândirea și învățarea? Ce abilități de interacțiune socială vor acumula jucându-se cu acestea?
În prezent, există o sumedenie de jucării din care putem alege pentru copilul nostru.
Studiile de specialitate care au cercetat jucăriile educative, le-au împărțit în 3 categorii (Trawick-Smith et al., 2011):
| Jucării „sociale” / „individuale” | Jucăriile „sociale” promovează participarea socială: exemple: cuburile/alte elemente de construcție, păpușile, diferite piese pentru jocurile „de-a …” (ustensile pentru bucătărie, legume, trusa medicală ș.a) | Jucăriile „individuale” promovează dezvoltarea cognitivă: exemple: puzzle-uri, fel de fel de vopsele, playdough ș.a. |
| Jucăriile „realiste” / „nerealiste” | Jucăriile „realiste” sunt replici în miniatură ale obiectelor din realitate: exemple: telefon, căsuță, mobilier … toate în miniatură. *copiii mici preferă să aleagă jucăriile realiste în timpul jocurilor de rol. | Jucăriile „nerealiste” exemple: cutii de carton. * copiii mai mari aleg pentru jocurile de rol și jucării nerealiste, chiar dacă le sunt disponibile și jucăriile realiste. |
| Jucăriile „stereotipate” / „non-stereotipate” | Jucăriile „stereotipate” exemple: pentru băieți: mașinuțe, seturi de construcție (bormașină de jucărie și alte piese), trusa de scule. pentru fete: bucătărie de jucărie, trusă de machiaj, ș.a | Jucăriile „non-stereotipate” |
Copiii aleg, mai degrabă, să se joace cu jucării asociate genului lor, iar alegerea este ghidată de forțe interne, dar și sociale (Todd et al., 2018).
În cazul băieților e posibil să existe o predispoziție biologică mai puternică sau efectele sociale legate de stereotipul de gen persistă mai mult timp, deoarece timpul petrecut cu jucăriile specifice băieților crește o dată cu vârsta lor, pattern neidentificat în cazul fetelor.
Până pe la 20 de luni băieții se joacă mult cu jucării construite pentru fetițe, iar acestea din urmă devin interesate de jucăriile croite pentru băieți cam de pe la 4 anișori.
După 3-5 ani, influențele sociale devin mult mai accesibile copilului, de asemenea el înțelege mai ușor diferențele de gen. Deseori, la această vârstă, vom vedea copii cărora le place să-i ridiculizeze pe cei ce se joacă cu jucăriile specifice genului opus.
După 5-7 ani devin mai flexibili în alegerea jucăriilor, preferința pentru jucăriile specifice genului scade mai mult în cazul fetelor.
Cum afectează jucăriile educative învățarea și dezvoltarea copilului?
Poate că v-ați întrebat și voi în ce măsură jucăriile educative pe care le oferim copiilor afectează calitatea jocului. Ce efecte au acestea asupra procesului de învățare și dezvoltare?
De când au apărut fetițele mele încerc să cumpăr jucării care se pliază pe dezvoltarea gândirii, rezolvarea de probleme, creativitate sau interacțiune socială.
Mi-am echipat casa cu fel de fel de jucării astfel încât să creez o balanță între materialele ce provoacă diverse arii de dezvoltare (social, cognitiv, simbolic sau creativ), dar să fie și ușor pliabile pe jocul centrat pe copil, joc păstrat pentru momentele noastre de conectare emoțională.
Cumva le alegeam intuitiv, nu mi-am imaginat că există studii de specialitate care cercetează jucăriile educative și efectele acestora asupra dezvoltării copilului.
Vă voi prezenta mai jos câteva concluzii ale acestor studii care ne pot ușura munca în alegerea jucăriilor pentru copilul nostru.
Astfel, Trawick-Smith et al. (2014) au arătat faptul că blocurile interconectate (Duplo bricks, un set de blocuri interconectate de diferite culori ce pot fi folosite în construirea unor structuri, vehicule ș.a) și omuleții de diferite culori (Rainbow people, un set de omuleți colorați din lemn care pot fi sortați, folosiți în jocurile de rol ș.a) atașează o calitate superioară jocului decât celelalte jucării studiate.
Aceste două jucării prezintă caracteristici asemănătoare, ambele sunt nerealiste, prin urmare nu-i sugerează copilului o direcție anume a jocului.
Observațiile au arătat faptul că aceste două jucării permit copilului să se joace în fel de fel de moduri (jocul de-a … , construcții).
Un aspect interesat surprins în studiul amintit este faptul că un copil nu este neapărat atras de jucăriile care-i aduc mai multe beneficii în ceea ce privește învățarea și dezvoltarea.
Spre exemplu, Rainbow people a fost materialul cel mai puțin ales în jocul liber, chiar dacă jocul oferă o calitate superioară jocului față de alte jucării.
Unul dintre materialele cu un scor moderat în ceea ce privește calitatea jocului, dar care a prezentat mai mult interes a fost Formă, Modele și Șabloane (Shape, model and mold, set de forme, matrițe, ștampile din lemn, sucitoare imprimate cu modele, unelte de tăiat ce se pot folosi cu un material de modelat, de exemplu Playdough).
Prin urmare, e important să observăm nu numai cu ce fel de jucării alege copilul să se joace, dar și ce anume face cu ele o dată ce a început joaca.
Mai jos am spicuit dintr-un instrument ce măsoară efectele jucăriilor asupra dezvoltării copilului (Trawick-Smith et al., 2011) câteva comportamente pe care le putem analiza când copilul interacționează cu o anumită jucărie.
Mai mult decât atât, observarea atentă a comportamentelor copilului în timpul jocului cu o anumită jucărie ne poate ghida în alegerea jucăriilor viitoare în funcție de aria pe care ne-o dorim să o dezvoltăm.
| Criteriul | Comportamentului copilului | |
| Gândire și învățare | jucăria încurajează copilul să construiască în mod activ cunoștințe noi | comportamentul, expresiile faciale și verbalizările copilului ne oferă indicii că el este angajat în reflectare, în achiziționarea de noi concepte / cuvinte. |
| Gândire și învățare | jucăria încurajează gândirea critică și rezolvarea de probleme / luarea deciziilor | comportamente de rezolvare de probleme / luarea deciziilor, copilul ia în calcul soluții alternative și ne dă de înțeles că evaluează eficiența soluțiile alese. |
| Gândire și învățare | jucăria provoacă curiozitatea și susține investigațiile | copilul pune întrebări în timp ce se joacă cu jucăria, arată un interes intens față de proprietățile acesteia sau se joacă o perioadă mai mare de timp cu ea; se angajează în comportamente exploratorii; |
| Gândire și învățare | jucăria atrage și angajează interesul copilului | copilul manifestă emoții pozitive când se joacă cu jucăria sau își manifestă verbal dorința de a se juca cu aceasta pentru o perioadă mai mare de timp. |
| Creativitatea | jucăria promovează creativitatea și noutatea în joc | copilul se joacă în fel de fel de modalități unice și neconvenționale cu jucăria; |
| Imaginația | jucăria susține imaginația și alte transformări simbolice ale realității | copilul folosește jucăria pentru a crea lumi imaginare sau scenarii ce reprezintă evenimente, acțiuni, obiecte; transformă jucăria în cu totul altceva. |
| Interacțiunea socială | jucăria promovează comunicarea și colaborarea | copilul interacționează frecvent în timpul jocului cu un anumit material, oferă multe verbalizări și se angajează în conversații recriproce, cooperare, interacțiunile sunt pozitive, iar conflictele rezolvate ușor. |
| Interacțiunea socială | jucăria poate fi folosită independent, fără frustrare sau ajutor din partea unui adult | copilul se joacă cu jucăria fără a simți frustrare, confuzie, se joacă în mod independent; copilul găsește o cale de a folosi jucăria indiferent de vârsta sau abilitățile lui cognitive, sociale sau motorii. |
De asemenea, noutatea unei jucării nu numai că atrage mai mult copilul, dar și inspiră un joc mult mai calitativ, chiar și în a patra zi de la prezentare (Duplo bricks, Measure up! Cups, un set de 12 cupe multicolore imprimate cu numere sau animale ce pot fi sortate, numărare ș.a).
Ideea pe care ne-o sugerează această concluzie este că de preferat e să cumpărăm copiilor noștri jucării educative care posedă „holding power”, adică acea abilitate de a angaja copilul într-un joc din ce în ce mai elaborat o dată cu trecerea timpului.
Concluziile unui studiu realizat de Trawick-Smith et al. (2011) au scos în evidență faptul că diferite elemente de construcție (ex. cubulețe) îl ajută pe copil să-și dezvolte diferite aspecte ale gândirii/ învățării, creativitatea/ imaginația, de asemenea îi îmbunătățesc abilitățile de interacțiune socială.
Jocurile matematice, puzzle-urile sunt jucării care oferă copilului o singură soluție, motiv pentru care participă mai puțin la dezvoltarea creativității, în schimb dezvoltă gândirea și limbajul.
Creativitatea/imaginația mai este dezvoltată și de vopsele (acrilice, tempera, acuarele), pensule, șevalet. Nu prea dezvoltă gândirea convergentă și abilitatea de a rezolva probleme, dar nici nu promovează interacțiunea socială.
Jucăriile realiste folosite în jocurile de rol sau jocul „de-a …” (ex. ustensile pentru bucătărie, haine pentru păpușă, trusă medicală de jucărie ș.a) înspiră gândirea divergentă și creativitatea, mai mult decât atât, aceste jucării educative provoacă interacțiunea sociale și limbajul.
Vă invit să fiți observatori ai jocului copilului vostru, să reflectați asupra comportamentelor lui și să-i răspundeți nevoilor în ceea ce privește dezvoltarea și învățarea echipând casa cu jucării „benefice”.
BIBLIOGRAFIE:
- Todd, B.K., Fischer, R.A., Di Costa, S., Roestorf, A., Harbour, K., Hardiman, P., Barry, J.A. (2018). Sex differences in children’s toy preferences: A systematic review, meta‐regression, and meta‐analysis. Infant and Child Development, 27(2), 1-29. https://doi.org/10.1002/icd.2064
- Trawick-Smith J, Wolff J, Koschel M, Vallarelli J. (2014). Effects of Toys on the Play Quality of Preschool Children: Influence of Gender, Ethnicity, and Socioeconomic Status. Early Childhood Education Journal, 43(4):249–56. https://doi.org/10.1007/s10643-014-0644-7
- Trawick-Smith, J., Russell, H., & Swaminathan, S. (2011). Measuring the effects of toys on the problem-solving, creative and social behaviours of preschool children. Early Child Development and Care, 181(7), 909–927. doi:10.1080/03004430.2010.503892
