Te-ai lăsat prins de fenomenul sharenting? Află cum poți să-i reduci efectele viitoare

Sharenting-ul (concept format din amestecul a două cuvinte: parenting și sharing) reflectă practica prin care părintele împărtășește informații și/sau poze despre propriul copil pe rețelele de socializare (Collins Dictionary).

Ne place să postăm pe rețelele de socializare fel de fel de fotografii și informații despre copiii noștri și avem diverse motive pentru a o face:

• să strângem amintiri (Ouvrein & Verswijvel, 2019);
• să primim suport social (Ouvrein & Verswijvel, 2019);
• să implicăm familia extinsă în etapele de dezvoltare ale copilului (Brosch, 2016; Ouvrein & Verswijvel, 2019);
• să utilizăm sharenting-ul ca o strategie în gestionarea impresiilor pe care vrem să le întipărim în ceilalți, impresii ce reflectă competența noastră în rolul de părinte (Collett, 2005);

Pe lângă motivele amintite mai sus, sharenting-ul ne mai satisface și nevoia de auto-realizare și ne conferă aprobare socială. Într-adevăr, imediat după nașterea copilului ne „simțim”  izolați din punct de vedere social, iar era digitală ne dă posibilitatea să trecem mai lin prin această perioadă (Brosch, 2016).

De asemenea, sharenting-ul poate fi o formă de comparație socială, acest lucru este indicat de corelația pozitivă între numărul de prieteni pe Facebook și numărul de poze cu copiii share-uite acolo (Brosch, 2016).

Începem construirea amprentei digitale a copilului încă din perioada sarcinii

Unii dintre noi, începem să postăm imagini și/sau informații încă din perioada sarcinii sau când copilul este foarte mic.

Cu fiecare informație despre copil, cu fiecare poză îi schițăm  identitatea digitală, chiar înainte ca acesta să devină activ în mediul online. Iar prezentarea pe care o facem copilului/adolescentului poate veni în contradicție cu modul în care el va dori să-și prezinte sinele în viitor (Ouvrein & Verswijvel, 2019).

Ca atare, problema apare atunci când postăm imagini cu momente ce pot fi percepute ulterior de către copil ca fiind „rușinoase”.

De asemenea, datorită fenomenului de sharenting, copilul crește cu o definiție complet diferită despre ce înseamnă privat și public. Astfel că ideea de privat începe ușor să se disipeze.

Când ești un părinte atras de fenomenul sharenting și ai copii mici probabil nu poți prezice ce te va aștepta când acel copil drăgălaș va ajunge adolescent.

Să nu ne surprindă faptul că adolescentul nostru va crea intenționat conflicte tocmai pentru a se îndepărta de noi și a-și dedica timp pentru construirea propriei identități.

Adolescența, etapă importantă în formarea sinelui, este presărată cu tot felul de îngrijorări din parte copilului cu privire la impresiile pe care le lasă asupra colegilor de aceeași vârstă. Pentru a fi acceptat, adolescentul va alege cu grijă informațiile și/sau pozele share-uite pe rețelele sociale (Ouvrein & Verswijvel, 2019).

Cred că începi să bănuiești faptul că e posibil să se nască un conflict între părinte și adolescent, iar subiectul va circumscrie calitatea pozelor share-uite pe rețelele de socializare.

Nouă, probabil, ni se par interesante pozele care reflectă cât mai natural realitatea, nu aceeași părere o are adolescentul care testează fel de fel de filtre pentru a se prezenta cât mai bine și cât mai corect în fața celorlalți.

Tehnologiile online actuale îi oferă o multitudine de oportunități pentru o mai bună gestionare a impresiilor oferite celorlalți.  Avem mai mult timp pentru răspuns, mai multe unelte de a schimba pozele. Feedback-ul primit de la prieteni îl ajută pe adolescent să-și definitiveze identitatea online (Ouvrein & Verswijvel, 2019).

Prin sharenting punem piedici copilului în crearea propriei identități 

Pentru a înțelege mai bine cum poate afecta sharenting-ul construirea identității online a copilului, voi apela la teoria managementului impresiei a lui Goffman (1966).

Conform teoriei, pe scena socială  a vieții, oamenii au mai multe roluri sau măști. Avem un rol pe scena socială unde prezentăm sinele nostru într-o manieră idealizată. Cu alte cuvinte, încercăm să ne prezentăm ca fiind competenți în rolul jucat.

Dar mai avem și un rol de culise, aici pregătim masca ce-o prezentăm celorlalți, dar tot aici își găsesc locul aspecte ale sinelui pe care vrem să le păstrăm doar pentru noi.

Ce crezi că încercăm și noi, în rolul de părinte, să facem prin sharenting? Exact asta: să construim identitatea noastră online ca fiind competenți în rolul jucat.

Este o prezentare a sinelui indirectă, pentru că ne folosim de informațiile/pozele copiilor nostri în acest sens. Evaluările celorlalți asupra comportamentelor copilului contribuie la prezentarea sinelui nostru (Ouvrein & Verswijvel, 2019).

Pentru adolescenți, mediul online devine un context important pentru explorarea și formarea identității, pe Facebook ei exprimându-și toate fațetele sinelui (real, ideal, fals) (Crabtree & Pillow, 2017).

Cei care-și transformă profilul într-unul privat, tind să-și prezinte mai degrabă sinele real, față de cei al căror profil e public. Aceștia din urmă își prezintă sinele ideal (Michikyan et al., 2014).

A început să se studieze și audiența imaginară, de care avem parte pe Facebook, și cum influențează aceasta managementul impresiilor.

Audiența imaginară ne face să adoptăm două strategii: fie o strategie țintită pe conținut, caz în care manipulăm informația împărtășită sau strategia legată de setările network (prin care manipulăm audiența), cu un efect mai mare asupra primei strategii.

Manipulăm, mai degrabă, conținutul a ceea ce share-uim din dorința de a fi acceptați și a evita respingerea (Ranzini & Hoek, 2017).

Adolescentul percepe fenomenul de sharenting ca fiind unul inutil și „rușinos”

Fiecare părinte când alege să împărtășească informații/poze despre copil este mânat de un motiv sau altul, dar oare v-ați întrebat ce crede adolescentul despre motivele noastre de a posta informații despre ei?

Sunt prea puține, încă, studiile care explorează percepțiile adolescentului asupra motivelor noastre de a share-ui informații despre ei. Se pare că adolescentul nu este de acord cu această practică pe care o vede ca fiind inutilă și „rușinoasă”.

Un studiu realizat de Verswijvel (2019) a scos în evidență 4 motive percepute de către adolescenți referitoare la sharenting:

1. părinții caută sfaturi prin intermediul practicii (motiv în care cred cel mai puțin);
2. motive ce țin de sfera socială (ex. comparația socială);
3. cele ce țin de managementul impresiei;
4. motive ce țin de a informa și /sau a arhiva cele împărtășite (motiv pe care-l găsesc plauzibil cei mai mulți dintre adolescenți).

Conform aceluiași studiu se pare că fetele și adolescenții mai apropiați de părinți au atitudini pozitive față de sharenting. Băieții par a avea atitudini negative față de sharenting și astfel bifează setările ce le transformă contul în unul privat.

Cu toate acestea, adolescentul acceptă mai ușor sharenting-ul prin care părintele oferă informații sau arhivează amintiri, dar, dacă cumva descoperă faptul că ne folosim de imaginea lui pentru managementul propriilor impresii, atunci manifestă o atitudine puternic negativă.

Putem reduce efectele viitoare alegând o anume strategie de sharenting

Câteva sfaturi pentru a putea reduce cât mai mult efectele sharenting-ului (Ouvrein & Verswijvel, 2019):

• Trebuie să avem grijă să stabilim niște limite referitoare la tipul de informație, caracterul intim al acesteia, regularitatea cu care este oferită și gradul de implicare în aceste informații a copilului nostru;
• Trebuie să ne abținem de la a împărtăși poze „rușinoase”, care ar atrage comentarii negative;
• Informațiile share-uite nu ar trebui să fie prea intime/personale.
• Înainte de a share-ui trebuie să discutăm cu adolescentul și să-i respectăm opinia. Trebuie să fim conștienți de emoțiile copilului atunci când împărtășim ceva pentru că adolescentului îi place să aibă control asupra imaginii pe care încearcă s-o construiască.
• Înainte de a apăsa butonul Share, să încercăm să răspundem la întrebarea: „Oare copilul meu, peste vreo 10 ani, nu va simți rușine/furie referitor la informația pe care o împărtășesc acum?”
• Trebuie să încercăm să găsim echilibru între avantajele oferite de sharenting și protejarea intimității copilului;

Nu-i așa că nu vrem ca ai noștri copii să ajungă să-și schimbe numele pentru a șterge trecutul digital „rușinos”?

De aceea, trebuie să înțelegem faptul că publicând conținut despre copilul nostru, le creăm amprente digitale ce pot avea consecințe neînchipuite în prezent. Nimeni nu știe cum va fi folosită această informație și cum îi vor fi afectate rolurile jucate la școală, ulterior la locul de muncă sau în relațiile sociale (Brosch, 2016).

BIBLIOGRAFIE:

1. Brosch, A. (2016). When the Child id Born into the Internet: Sharenting as a Growing Trend among Parents on Facebook. The New Educational Review, 43(1), 225-235.
2. Collett, J.L. (2005). What Kind of Mother Am I? Impression Management and the Social Construction of Motherhood. Symbolic Interaction, Vol. 28, No. 3, pp. 327-347. https://doi.org/10.1525/si.2005.28.3.327
3. Crabtree, M.A., Pillow, D.R. (2017). Extending the Dual Factor Model of Facebook Use: Social motives and network density predict Facebook use through impression management and open self-disclosure. Personality and Individual Differences 133: 34-40. https://doi.org/10.1016/j.paid.2017.06.017
4. Michikyan, M., Dennis, J., Subrahmanyam, K. (2014). Can You Guess Who I Am? Real, Ideal , and False Self-Presentation on Facebook Among Emerging Adults. Emerging Adults, 3(1). https://doi.org/10.1177/2167696814532442
5. Ouvrein, G., Verswijvel, K. (2019). Sharenting: Parental adoration or public humiliation? A focus group study on adolescents’ experiences with sharenting against the background of their own impression management. Children and Youth Services Review. 99: 319-327. https://doi.org/10.1016/j.childyouth.2019.02.011
6. Ranzini, G., & Hoek, E. (2017). To you who (I think) are listening: Imaginary audience and impression management on Facebook.  Computers in Human Behavior, 75 , 228- 235.  https://doi.org/10.1016/j.chb.2017.04.047
7. Sharenting. In: Collins Dictionary. Retrieved 15/01/2020, from https://www.collinsdictionary.com/dictionary/english/sharenting
8. Verswijvel, K., Walrave, M., Hardies, K., Heirman, W. (2019). Sharenting, is it a good or a bad thing? Understanding how adolescents think and feel about sharenting on social network sites. Children and Youth Services Review. 104: 104401. https://doi.org/10.1016/j.childyouth.2019.104401