Minciunile copilului mic pot indica dezvoltarea anumitor abilități cognitive
„Cum apar minciunile copilului?”, „Pot ele să-și facă apariția înainte de 3 ani?” sunt doar două întrebări la care am încercat să găsesc răspuns după ce pe la urechile mele a trecut ușor o minciună nevinovată din partea fetiței de 3 ani.
Am căutat să descopăr răspunsurile în studiile de specialitate și am găsit un model care explică cum se dezvoltă abilitatea de a spune minciuni și cum aceasta se schimbă în timp. Același model propus de Talwar & Lee (2008) explică modul în care maturizarea cognitivă transformă minciunile copilului în unele din ce în ce mai sofisticate.
Între 2 și 3 ani copilul începe să compună afirmații false care descriu acele minciuni neimportante, bunăoară îți poate spune că nu și-a aruncat un ochi spre jucăria cu care nu a avut voie să se joace în absența ta.
Între 3 și 4 ani, minciunile copilului capătă un caracter intențional și sunt spuse cu scopul de a acoperi un comportament prin care a încălcat o regulă.
Chiar dacă minciunile devin ce în ce mai sofisticate, la această vârstă copilul are probleme în a păstra conținutul semantic al minciunii mai mult timp. Știți proverbul „minciuna are picioare scurte” ? Ei bine, acesta se aplică perfect acestei perioade.
După 7-8 ani, abilitatea de a spune minciuni se dezvoltă din ce în ce mai mult, iar la această vârstă copilul controlează mult mai bine conținutul semantic al minciunii.
Minciunile copilului mic indică o dezvoltare a controlului inhibitor și a teoriei minții
Pentru a reuși să formuleze și să susțină o minciună, un copil are nevoie de anumite abilități cognitive.
Bunăoară, copilul e mai predispus să mintă dacă înțelege faptul că cealaltă persoană nu are acces la informațiile la care el are. Altfel spus, un copil te va minți mai ușor dacă știe că, în momentul în care a încălcat o regulă (spre exemplu, s-a uitat în coșul cu jucării deși nu avea voie), tu nu erai prezent în cameră.
Ce face mintea lui în acele momente? Construiește o falsă credință … în mintea ta. Iar acest lucru indică faptul că el are dezvoltată teoria minții.
Înțelegerea conținutul mental este un predictor mai puternic decât controlul inhibitor pentru comportamentul de a spune minciuni (Leduc et al., 2017).
Cu toate acestea, un copil cu un control inhibitor crescut va prezenta o tendința mai mare de a spune minciuni, deoarece pentru a crea o minciună, copilul trebuie să-și inhibe impulsul de a spune o afirmație adevărată pentru a produce una falsă.
Un studiu realizat de Evans & Lee (2013) a arătat faptul că acei copii care se descurcau foarte bine la sarcinile ce urmăreau funcțiile executive aveau o tendință mai mare spre a minți. Se pare că o combinație unică între controlul inhibitor și memoria de lucru joacă un rol important în crearea minciunilor.
Prin urmare, copilul foarte mic care spune adevărul nu este mai … moral, el spune adevărul doar pentru simplul fapt că nu are încă dezvoltate funcțiile executive.
Iar în ceea ce privește antrenamentul pentru teoria minții, acesta nu numai că le îmbunătățește abilitatea de a prelua perspectiva celuilalt, dar e posibil să contribuie și la dezvoltarea abilității de a spune minciuni în cazul copiilor care nu obișnuiesc să mintă (Ding et al., 2015).
Invers, se pare că anumite jocuri „înșelătoare” pot conduce la îmbunătățirea abilităților cognitive fundamentale, acest lucru pentru că în momentul în care spui o minciună se activează rețele neuronale similare celor din cadrul antrenamentelor pentru dezvoltarea funcțiilor executive.
Într-un studiu realizat de Ding et al. (2018) copiii erau învățați, timp de 4 zile, cum să se folosească de minciună pentru a câștiga un joc simplu „de-a v-ați ascunselea”. Iar concluziile studiului au arătat faptul că acei copii și-au îmbunătățit și abilitățile înscrise în funcțiile executive, precum și cele legate de preluarea perspectivei celuilalt.
Studiul a pus în evidență o relație cauzală între minciună și abilitățile cognitive, în doar 4 zile copiii au învățat să spună minciuni și au obținut și beneficii cognitive.
Însă, aceste concluzii trebuie privite cu prudență, deoarece e nevoie ca rezultatele să fie replicate și în alte studii, pe un număr mult mai mare de copii. De asemenea, nu se știe cât pot dura efectele învățării și dacă acestea pot fi generalizate și spre alte abilități cognitive.
Un alt semn de întrebare ridicat de Ding et al. (2018) se referă la faptul că pentru îmbunătățirea abilităților cognitive nu contează foarte mult numărul de ședințe în care copilul exersează comportamentul de a spune o minciună, cât mai degrabă descoperirea de către copil a modului de a gândi într-o manieră „înșelătoare”.
E posibil ca minciunile copilului, funcțiile executive și teoria minții, aceste abilități sociale de bază, să fie interconectate și dacă dezvoltăm una dintre ele să aibă efecte asupra celorlalte două.
În concluzie, un element unitar prezentat în cercetările amintite mai sus sugerează faptul că apariția și dezvoltarea minciunilor copilului reflectă un salt în ceea ce privește abilitățile lui cognitive.
BIBLIOGRAFIE:
- Ding, X. P., Wellman, H. M., Wang, Y., Fu, G., & Lee, K. (2015). Theory-of-Mind Training Causes Honest Young Children to Lie. Psychological Science, 26(11), 1812–1821. https://doi.org/10.1177/0956797615604628
- Ding, X. P., Heyman, G. D., Sai, L., Yuan, F., Winkielman, P., Fu, G., & Lee, K. (2018). Learning to deceive has cognitive benefits. Journal of Experimental Child Psychology, 176, 26–38. https://doi.org/10.1016/j.jecp.2018.07.008
- Evans, A. D., & Lee, K. (2013). Emergence of lying in very young children. Developmental Psychology, 49(10), 1958–1963. https://doi.org/10.1037/a0031409
- Leduc, K., Williams, S., Gomez-Garibello, C., Talwar, V. (2017). The contributions of mental state understanding and executive functioning to preschool-aged children’s lie-telling. British Journal of Development Psychology, 35(2), 288-302. https://doi.org/10.1111/bjdp.12163
- Talwar, V., & Lee, K. (2008). Social and Cognitive Correlates of Childrens Lying Behavior. Child Development, 79(4), 866–881. https://doi.org/10.1111/j.1467-8624.2008.01164.x
