Tu știi să faci diferența între emoțiile negative sănătoase și cele nesănătoase?

De când am devenit părinte viața mea a fost năpădită de fel de fel de emoții, una mai colorată ca alta. Trăiesc emoții pozitive, dar și emoții negative sănătoase. Nu mă ocolesc nici emoțiile negative nesănătoase!

De când am devenit părinte, viața a început să-mi ofere și diverse situații problematice (mie îmi place să le numesc oportunități) în care exersez tehnicile de reglare emoțională pe propria-mi persoană, și mai ales ofer sprijin fetițelor mele în dezvoltarea rezilienței emoționale.

Pentru a le calma apelez deseori la analiza, împreună cu fetițele mele,  a situațiilor din realitate. Aleg această abordare pentru că  în stadiul pre-operațional de dezvoltare (2-7 ani), copilul nu are capacitatea de a genera explicații logice, prin urmare comportamentul lui este reglat de explicațiile părintelui.

Abia după 12 ani copilul devine capabil de a genera raționamente ipotetico-deductive, prerechizite importante pentru disputarea credințelor iraționale, vinovate de apariția emoțiilor negative nesănătoase.

Explicațiile raționale repetate, repetate, repetate sunt uneori utile, de acest lucru mi-am dat seama de-a lungul istoriei noastre când le mai năpădeau emoții negative intense.

Însușirea vocabularului emoțional, pas important în procesul de reglare emoțională.

Identificarea propriilor emoții și definirea lor în termeni corecți este un pas destul de important în călătoria omului spre o viață rațională, o viață care circumscrie sănătatea mentală.

Învățarea și, mai ales, diferențierea între emoții mi se pare destul de importantă și acest lucru se poate face încă de la vârste mici, cu multă răbdare și creativitate din partea părintelui.

Înainte de a ajuta copilul nostru să înțeleagă lumea emoțiilor, ar trebui ca noi, părinții, să reușim să le identificăm în diferite situații oferite de viață, dar și să le etichetăm corect.

Desigur, emoțiile au fel de fel de nume și pot fi clasificate în fel de fel de clase, aici, însă ne vom opri strict asupra emoțiilor negative. Iar pentru a vi le prezenta voi apela la o formă a terapiilor cognitive și comportamentale tare dragă mie și anume REBT (Terapia Rațional-Emotivă și Comportamentală).

Acestea sunt emoțiile negative nesănătoase/ sănătoase care ne dau bătăi de cap. OK! Să presupunem că am învățat vocabularul emoțional. În fond nu e mare lucru să înveți niște cuvinte, cu multe dintre aceste emoții ne dăm întâlnire aproape zilnic.

Dar … cum pot face diferențierea între oricare dintre cele două concepte care  descriu aceeași emoție (de ex. anxietatea și îngrijorarea)?

Cel mai bun lucru pe care-l putem face este să analizăm efectele pe care le produce fiecare dintre cele două „cuvinte”.

Ca atare, emoțiile negative sănătoase descriu reacții normale experiențiate în viața de zi cu zi, emoția apare ca un ușor disconfort, însă nu ne blochează în atingerea obiectivelor, doar ne atenționează că ceva nu e în regulă și ne ajută să alegem acele comportamente adaptative necesare atingerii obiectivelor (Dryden & Branch, 2008).

În contrast, emoțiile negative nesănătoase descriu probleme din sfera (sub)clinică.

Emoția, trăită uneori ca o suferință profundă, poate fi văzută ca o piedică în atingerea obiectivelor noastre, parcă devenim blocați și uneori nu ne dăm seama cum anume am ajuns aici și nici ce putem face pentru a înlătura blocajul.

Emoțiile negative funcționale și cele disfuncționale sunt calitativ diferite deși descriu două componente ale aceleiași emoții negative. De exemplu, anxietatea este mult mai mult decât doar îngrijorare, cu alte cuvinte nu poți trăi anxietatea, fără să fii îngrijorat, dar poți să fii îngrijorat fără a simți anxietate. Anxietatea nu este doar o emoție mai intensă decât îngrijorarea, este altceva: este trăită diferit, acompaniată de cu tot altfel de gânduri și duce la consecințe diferite, prin urmare nu intensitatea le diferențiază, ci calitatea. Diferența o dă și corelația dintre emoțiile negative disfuncționale și gândurile iraționale, nu și cu cele raționale (Mogoașe & Ștefan, 2013).

Sugestii pentru identificarea emoțiilor negative proprii

În cele ce urmează, vă propun câteva sugestii pentru noi, părinții, în a deveni mai buni în a identifica emoțiile negative proprii:

• De multe ori emoția de vinovăție ne împiedică să identificăm și să etichetăm cu acuratețe emoțiile negative pe care le trăim în diferite situații. De exemplu, un părinte simte vinovăție atunci când experiențiază emoția de furie îndreptată spre copil, și acest lucru pentru că, la nivel cognitiv, părintele își poate spune: „trebuie să fiu un părinte perfect, nu am voie să simt furie față de copilul pe care-l iubesc”. Încercați să vă confruntați cu emoția pe care o simțiți și acceptați-o. Sunteți o ființă umană care are o paletă întreagă de emoții care abia așteaptă să fie experiențiate!

• Emoția de rușine, de asemenea, poate interfera cu capacitatea noastră de a identifica corect emoția negativă dintr-o anumită situație. Dacă vă regăsiți în categoria celor care evită să eticheteze emoțiile pe care le experiențiază și caută să descrie situația colorând-o cu diferite raționalizări ale comportamentelor lor, atunci probabil sunteți un părinte care are tendința de a nega importanța experiențierii emoțiilor. La nivel cognitiv, acest lucru transpare în gândul referitor la faptul că exprimarea emoțiilor este un semn de slăbiciune în ochii celorlalți. Evitarea emoțiilor cumva previne omul în a fi judecat în mod negativ de ceilalți și astfel să simtă rușine. Nu există emoții acceptabile sau neacceptabile, deoarece ele sunt interne și depind de gândurile omului referitoare la lumea din exterior.

• Confunzia între emoții și gânduri. De multe ori putem să spunem: „Mă simt prost în rolul de părinte sau mă simt prost că nu știu să gestionez anumite comportamente de-ale puiului meu”. Prostia nu este o emoție. Crezi despre tine că nu ești bun în rolul de părinte/ că nu știi să gestionezi bine anumite comportamente de-ale copilului. Aceasta îți trece prin minte. Important este să identifici emoția generată de acest gând. Probabil e tristețe, depresie, furie îndreptată spre tine, vinovăție, rușine.

• „Mă simt ignorat”, „mă simt neiubit”, „mă simt dat la o parte” – toate acestea nu sunt emoții, ci doar percepții proprii asupra realității cu care ne-am confruntat. Dacă găsiți astfel de expresii în vocabularul propriu, întrebați-vă : „Oare ce emoție aș simți dacă într-adevăr aș fi ignorat? Aș fi neiubit? Aș fi dat la o parte?”.

• Fiți atenți și la intensitatea emoțiilor, de cele mai multe ori, ne sar în ochi mai degrabă emoțiile negative nesănătoase sau emoțiile neutre (ca și cum nu am simți nimic). Ne scapă din vedere că avem opțiuni în ceea ce privește alegerea intensității emoțiilor.

• În identificarea emoției ne poate ajuta și analiza comportamentelor și aspectelor fiziologice ce apar alături de emoție într-o anumită situație (DiGiuseppe et al., 2014).

Să revenim acum la copiii noștri, după ce am învățat să diferențiem emoțiile, ne-am însușit vocabularul emoțional, putem încerca să le predăm și lor informația.

Nu trebuie predate dintr-odată toate emoțiile copilului, de preferat este s-o luăm încet, să-i respectăm ritmul propriu de dezvoltare.

Cu fetița mea am început de pe la 2 ani și jumătate cu învățarea a 4 emoții: bucurie, tristețe, frică și furie, fără a pune accentul pe diferența pozitiv/negativ.  Apoi am trecut încet la a învăța termenii corecți pentru frică, astfel că la 4 ani și câteva luni, ea știa despre anxietate, îngrijorare, deși încă nu înțelegea diferența dintre ele sub raportul funcționalității.

O las să le învețe în ritmul ei. Oricum, copilul până pe la 6 ani vede lumea emoțională în termeni de totul sau nimic, ori simte o emoție pozitivă, ori una negativă (ei conceptualizează emoțiile sub forma unor constructe bipolare dihotomice). El nu vede, încă, faptul că și emoția negativă poate avea grade de intensitate și că are opțiuni comportamentale și emoționale din care poate alege atunci când se confruntă cu o situație neplăcută.

Copiii învață despre emoții urmărindu-ne pe noi, urmărind cum ne gestionăm propriile emoții.  

Aproape de fiecare dată când, la nivel emoțional, simt fie bucurie, fie anxietate, fie nemulțumire, fie dezamăgire,  le spun fetelor mele exact cuvântul ce descrie emoția pe care o simt, cât despre comportamentele asociate unei emoții le las să le  descopere singure prin … observație.

Nu fugiți de emoțiile negative sănătoase și nu încercați să le schimbați!  E rațional/logic  să simți o emoție negativă sănătoasă într-o situație neplăcută mai degrabă decât să încerci să înlocuiești emoția negativă cu una pozitivă.

BIBLIOGRAFIE:

1. DiGiuseppe, R.A., Doyle, K.A, Dryden, W., Backx, W. (2014). A Practitioner’s Guide to Rational Emotive Behavior Therapy. Oxford University Press, NY.
2. Dryden, W., Branch, R. (2008). The Fundamentals of Rational Emotive Behaviour Therapy. John Wiley & Sons, England, UK.
3. Mogoașe, C., Ștefan, S. (2013) Is there a difference between functional and dysfunctional negative emotions? The preliminary validation of the Functional and Dysfunctional Negative Emotions Scale (FADNES), Journal of Cognitive and Behavioral Psychotherapies, vol.13, no. 1, 13-32. Retrieved from: https://www.researchgate.net/publication/253646328_Is_there_a_difference_between_functional_and_dysfunctional_negative_emotions_The_preliminary_validation_of_the_Functional_and_Dysfunctional_Negative_Emotions_Scale_FADNES